Constitutia Romaniei
Pe 1 iulie a fost adoptata prima Constitutie a Romaniei. Dupa extinderea teritoriului national in 1918, o noua constitutie a fost aprobata pe 29 martie 1923. In perioada comunista, Constitutia a fost modificata in 1948, 1952 si 1965. Dupa Revolutia din 1989, o noua Constitutie a fost adoptata in 1991.
Actuala forma a Constitutiei a intrat in vigoare pe 29 octombrie 2003 si a fost adoptata in urma unui referendum national, care a avut loc pe 18 si 19 octombrie 2003.
Constitutia Romaniei reprezinta legea fundamentala a statului roman. Conform prevederilor articolului 15 al Constitutiei: "Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea". Constitutia reglementeaza printre altele, principiile de organizare ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor si autoritatilor publice fundamentale.

Romania in UE
- Cetatenia europeana
Romania a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, iar de la aceasta data, cetatenii romani au devenit membrii ai UE, dobandind in calitate de cetateni ai unui stat membru, si cetatenia Uniunii Europene.
Cetatenia Uniunii Europene se dobadeste si se pierde odata cu cetatenia unui stat membru, fiind un complement, si nu un inlocuitor al cetateniei statului membru.
Cetatenii romani beneficiaza, atat pe teritoriul statelor membre UE, cat si pe teritoriul statelor terte, de drepturile conferite de tratatele UE tuturor cetatenilor europeni: dreptul la libera deplasare pe teritoriul statelor membre, dreptul de a alege si de a fi alesi in cadrul alegerilor locale in statul in care isi au resedinta, dreptul de a solicita protectie diplomatica si consulara oricarui stat membru, daca se afla pe teritoriul unistat in care statul lor de origine nu are reprezentante diplomatice.

Constitutia Romaniei
si normele comunitare
Potrivit articolului 20 din Constitutia Romaniei, care se refera la tratatele internationale privind drepturile omului, dupa aderarea Romaniei la UE, pe langa dobandirea cetateniei europene, dreptul comunitar este, atat un drept propriu fiecarui stat membru, cat si un drept comun tuturor statelor membre, aspect care se reflecta in aplicarea directa si imediata a dreptului comunitar in ordinea juridica a statelor membre.
Dreptul comunitar este format din normele juridice adoptate la nivel comunitar care reglementeaza organizarea si functionarea institutiilor comunitare, precum si unele activitati economice in domeniile in care statele membre ale Uniunii Europene si-au limitat suveranitatea nationala - dreptul comunitar este supranational, distinct de dreptul intern al statelor membre si integrat in dreptul intern al statelor membre.
In acest context, judecatorul national va deveni judecator de drept comun al dreptului comunitar, fiind importanta cunoasterea si intelegerea rolului sau de interpret si de autoritate de aplicare a dreptului comunitar in raport cu dreptul intern si prin urmare a principiilor care guverneaza procesul complex a dreptului comunitar in raport cu dreptul national al statului roman: aplicarea imediata a dreptului comunitar, efectul/ principiul aplicarii directe a normelor comunitare in fata instantelor nationale, obligatia de interpretare a dreptului intern conform dreptului comunitar, autonomia procedurala nationala in aplicarea dreptului comunitar, repetarea prejudiciilor cauzate persoanelor, prin incalcarea normelor comunitare catre stat.

Constitutia
Uniunii Europene
Tratatul, instituind o Constitutie pentru Europa (in sens larg, Constitutia Uniunii Europene), evidentiaza la nivel european faptul ca Uniunea Europeana nu este doar o uniune economica, ci si o uniune de valori comune, construita pe un fundament social, etic si politic comun, deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile sale si care se angajeaza sa le promoveze.
Proiectul de Constitutie consacra valorile pe care Uniunea se bazeaza: respectarea demnitatii umane, a libertatii, a democratiei, a egalitatii, a statului de drept, precum si respectarea dreptului omului.
Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, toleranta, justitie, solidaritate si nediscriminare.
Libera circulatie a persoanelor, a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor, precum si libertatea de stabilire sunt garantate prin Constitutie in cadrul Uniunii, fiind interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate.
Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile si bunastarea popoarelor sale. Ea ofera un spatiu de libertate, securitate si justitie, precum si o piata unica unde concurenta este libera. Totodata, ea combate excluderea sociala, guverneaza egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si garanteaza protectia drepturilor copilului.
Prin Constitutie, Uniunii Europene i se confera personalitate juridica, statele membre transferand in favoarea acesteia, competente pentru realizarea acestor obiective comune.
   
Corina BOSTINARU