Ziarist, scriitor, Director peste Cultura Argeseana de putin timp. Cat de bine s-a ,,asezat“ Cristian Cocea, pe scaunul de conducere, putem afla din proiectele pe care noul sef al Culturii ni le-a prezentat pentru viitorul apropiat. In raspunsurile pe care ni le-a oferit, putem descoperi, de asemenea, care este viziunea unui fost ziarist, cu o statura impunatoare, asupra fenomenului cultural din Pitesti. Am pasit, cu oarecare teama, in biroul lui Cristian Cocea, pentru o discutie planuita de ceva timp, dar mereu amanata. Sa vedem ce a iesit!

Ati fost ziarist. Cum ati caracteriza presa din Arges la momentul actual?
Este o presa foarte bogata, atat ca numar, cat si ca valori. Zona a permis, din punct de vedere economic, sustinerea mai multor publicatii, mai multor  posturi de radio si  de televiziune. Aceasta a dus, insa, si la o concurenta extrem de acerba intre aceste mijloace de informare in masa, iar reversul medaliei este tabloidizarea. Deci, cand ai concurenta puternica, esti tentat, in domeniul presei scrise, sa faci tabloid, ca sa rezisti pe piata. Saptamanalele s-au specializat intr-un alt stil, se merge pe anchete, se merge pe dezvaluiri, chiar daca, de cele mai multe ori, aceste anchete nu au rezultate concrete, nu am vazut pe nimeni sa-si dea demisia sau sa cada vreun cap in urma unei anchete de presa. Acum din doua, una: ori oamenilor politici nu prea le mai pasa de presa, ori  respectivele anchete nu sunt blindate de probe care sa duca intr-adevar la demisii si la rezultate spectaculoase. Asadar, avem o presa dinamica, o presa concurentiala si cred ca din punctele de vedere divergente, aparate de publicatii, cititorul poate sa-si aleaga, sa-si faca o parere asupra a ceea ce se intampla in Judet. 

Considerati ca publicatiile argesene acorda suficient spatiu fenomenului cultural?
Culturii?! (rade) Nu! Nici nu sunt, sa spunem, evenimente culturale de top ca intr-un spatiu precum cel al capitalei. Cu toate astea, se intampla lucruri interesante in domeniul cultural si in Pitesti, si sunt reflectate mai mult, sau mai putin, in regula. Se lanseaza si aici carti interesante, sunt muzee interesante care au ce sa arate publicului, sunt copii talentati, avem sculptori, pictori, scriitori, poate nici lumea artistica nu stie foarte tare sa-si faca un management al imaginii, dar cred ca e loc de mai bine in zona asta in relatii cu presa.  
 
Referitor la sprijinul Uniunii Europene pentru cultura, unele tari au profitat din plin, de exemplu Portugalia. Romania, nu! Nu stim sau nu vrem?
Uite, chiar acum se desfasoara unul dintre cursurile finantate de noi, de Directie, cu sprijinul Ministerului Culturii, pentru Directorii de Camine Culturale. Ii invatam sa scrie proiecte  pentru a accesa fonduri europene, daca vor sa-si promoveze vreun obicei sau un eveniment pe care-l au. Sunt cursuri pe care ei nu trebuie sa le plateasca, am suportat noi din fondurile Directiei, cu formatori de la Minister si sunt, totusi, putini Directorii de Camine Culturale, care vin sa se intereseze si sa participe la cursuri. S-au invatat, cumva, prost, adica vin cu o hartie scrisa catre Consiliul Judetean si reusesc sa obtina fonduri pentru diverse actiuni din bugetul local. E mai dificil, mi se pare, sa acceseze fonduri europene, cu toate ca acolo sunt banii, mult mai multi. Ii ivatam, e o mentalitate care se schimba treptat.  

Unii critici afirma ca Pitestiul este un oras acultural. Puteti schimba aceasta mentalitate?
Dar nu este un oras acultural. Asta o spun cei care nu au bunavointa sa treaca pe la biblioteca, pe la teatru, sau sa cumpere o revista culturala, revistele editate de Centrul Cultural pot fi gasite, avem trei librarii, sunt orase in care au disparut librariile, nu? Avem doua anticariate, avem 25 000-30 000 de studenti, deci inseamna asta o viata academica, cu librarii, cu bibliotecile lor. Nu este un oras acultural! De ce sa o spunem asa? Evident, la muzee sunt simeze, mai avem atatea lucruri deosebite, incat e pacat sa trecem asa, mai curand, nu dam noi atentie fenomenului cultural local. Cati dintre critici au mers la Filarmonica? Mai putini. Sau la un spectacol de teatru? Poate exista un dezinteres la nivelul publicului, am vazut multe concerte sau spectacole de teatru anuntate si apoi anulate. Poate si ritmul asta al vietii de zi cu zi nu prea ne permite sa ne facem timp sa mai mergem la un spectacol, nu? Televizorul ne mananca atata timp. Dar, in niciun caz, Pitestiul nu este un oras acultural.    

Sa ne vorbiti putin despre proiectele din viitorul apropiat si daca bugetul va permite realizarea lor?
Aici, sa precizam de la bun inceput ca Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National nu este operator cultural, in sensul ca nu are buget propriu. Fondurile de la Minister ne vin pentru cheltuielile de personal, pentru darile materiale, dar nu avem un buget care sa ne permita sa sustinem activitati culturale. Fondurile au ramas la operatorii culturali, care sunt in subordinea Consiliilor Locale, Autoritatilor Locale. In aceste conditii, vine activitatea noastra pricipala, care este de protejare a Patrimoniului, cladiri de epoca, biserici, da? Si unde dam avize pentru renovari, pentru constructii, din banii astia, putem sa ne gandim, de cateva ori pe an, ca sa facem cateva actiuni culturale. Sigur, in parteneriat cu operatorii culturali, facem, dar, ma intrebai de proiectele proprii. Si o sa-ti spun ca vreau sa continui deschiderea institutiei catre tinerele generatii. Cultura inseamna descoperire si generatiile tinere sunt mai permeabile la cultura, au mintea nedeformata de societate, dar si ei sunt panditi de pericole de la cele estetice ale prostului gust, pana la un mod de viata care sa nu le mai permita deschiderea catre frumos. Si, in conditiile acestea, facem si noi mici actiuni, ii punem in contact cu frumosul, cu lucrurile interesante, cu valorile si astea vorbesc de la sine si se impun de la sine. Trebuie sa-i oferi  tanarului o informatie, ca sa-si poata face o cultura. Voi continua acest proiect in masura posibilitatilor, cu elevii de la Liceul de Arta, cu care am asa, target, pe zona respectiva. Nu avem  suficienti restauratori in Romania, nu avem suficienti experti in pictura, istorici ai artei, cei care merg la Liceul de Arta sunt priviti, oarecum, piezis: Voi, de ce nu va duceti la scoala sau la un liceu mai bun? Se face carte la Liceul de Arta si acesti copii pot sa asigure, eu stiu, pe de-o parte specialistii in restaurare, specialistii in sfere de care avem nevoie. Sa mergem, un pic, in zona unor burse pentru consumabilele lor, deoarece costa scump si culorile, si carbunele, si vopselele, toate lucrurile de genul asta. O sa incercam o tabara de creatie impreuna cu Muzeul de la Golesti, sa vedem ce putem face, intre timp, Directia isi continua actiunile curente, cele de Patrimoniu, pe care povesteam inainte, ma refer la zona Patrimoniului imobil, mobil si material, avem in grija si operele de arta plasate in muzee, ne mai uita si cum le ,,folosesc“ baietii, sa nu dispara. Si continuam activitatile specifice. In contact cu societatea si cu tinerii  desfasuram proiectele despre care am povestit, iar cu operatorii culturali luam parte la diverse proiecte pe care le fac si ei. 
    
Avem un exemplu numit Sibiu, care poate fi considerat un model European cultural, deoarece a demonstrat ca se pot face bani frumosi din vanzarea actului cultural. O agentie de rating a considerat, de curand, Sibiul, unul dintre cele mai favorabile locuirii din spatiul european, pe locul 7, chiar inaintea altor mari orase. Pitestiul va putea urma exemplul Sibiului?
Pitestiul nu are un trecut istoric comparabil cu cel al Sibiului. Nu mai are un nucleu, un cerc vechi, un nucleu arhitectonic, in jurul carora sa se organizeze manifestari culturale diverse asa cum are Sibiul. Nu prea avem nici nemti, asa cum au cei de la Sibiu, ce-a ramas din vechiul Pitesti, poti sa vezi ici, colo, eu stiu, Biserica ,,Sf. Gheorghe", din centru, cateva case vechi in Targul din Vale, dar zona compacta, de arhitectura specifica, din pacate, nu mai avem! Furia constructiilor din ultimii ani a amestecat  si mai mult specificul local si a facut sa apara imobile din sticla si beton, case, care nu pot reprezenta valoare istorica si arhitecturala. Nu cred ca putem sa prindem din urma Sibiul, insa, daca suntem suficient de destepti, putem intra bine in modernitate, cu obiceiurile noastre, cu monumentele pe care le mai avem in judet, cu manastirile pe care le avem si unde se poate face turism spiritual de buna calitate, cu o intreaga retea de agro-turism si de obicieiuri rurale pe care am putea sa le dezvoltam. S-a inceput, la Cosesti, cu ,,Festivalul tuicii“, dar nu poti sa atragi turisti acolo, daca nu ai si posibilitati de cazare, sau alte chestiuni pe care sa le oferi. Lucrurile trebuiesc integrate si gandite, asa, la scara mare.
Eu apreciez faptul ca o institutie precum Consiliul Judetean lucreaza cu specialisti francezi pentru definitivarea unui plan pentru turismul judetean, este un pas foarte bun! Si trebuie integrate toate bunele initiative, de la cele editoriale, noi nu avem niste albume de fotografie reprezentative pentru monumentele  argesene, daca ne ajuta Dumnezeu, la anul o sa avem!  (Directia lucreaza in zona asta), pana la, cum am mai zis, posibilitati de cazare si masa, si mancare buna, gastronomie specifica, obiceiuri folclorice, obiecte de arta populara. Deci, trebuie gandit, trebuie facuta o integrare, e de viitor, vindem si noi, dar nu atat de mult cum vinde Brasovul, cum vand alte judete, care au trait din turism si inainte, pe vremea Comunismului. Pe vremea aceea, Argesul facea Dacii si Petrochimia, acum ne trezim ca nu prea mai merg astea, trebuie sa mai facem si altceva.

Care considerati ca trebuie sa fie calitatile unui manager cultural?
Eu as zice, in primul rand, generozitatea. Sunt multi oameni de cultura, oameni  care s-au remarcat intr-un domeniu cultural, dar care nu sunt neaparat si buni manageri, trebuie sa ai un pic de generozitate, sa le oferi celorlalti din bucuria ta, din  placerea pe care ai simtit-o tu in contact cu operele de arta, sau cu literatura, sau cu civilizatia traditionala. Pe de alta parte, trebuie sa fii un bun comunicator, trebuie sa vorbesti pe limba fiecaruia. De cate ori n-am fost la lansari de carti sau la expozitii, unde sunt tineri si cineva, o persoana cu o cravata la gat, vine si vorbeste ,,excatedra", nu intelegi nimic, lucruri alambicate si nu te ajuta sa te apropi de acel obiect de arta. Nu sa trivializam, sa banalizam discursul despre arta, dar nici sa nu ne plasam pe niste pozitii din care sa nu fim intelesi. Si-apoi, trebuie sa fie o persoana, sa-i spun, cu mai putine orgolii, pentru ca, lucrand cu creatorii, care sunt oameni, in general, orgoliosi, daca si tu esti orgolios, iese un dezastru, nu se mai intelege nimic, nu se mai leaga nimic, si-asa, oamenii nostri de cultura sunt impartiti in grupuri si grupulete. Eu nu-mi permit sa dau sfaturi managerilor culturali din judet, am in subordine toti operatorii, incerc sa-i inteleg si sa-i ajut in masura posibilitatilor, sa le sugerez anumite modalitati de relationare cu publicurile, venind din zona comunicarii, mi-e usor sa fac treaba asta, nici nu vreau sa-i invat legi, ca nu e datoria mea, dar incerc sa-i stimulez sa faca si altceva decat au facut pana acum. Sa vedem cum vom reusi lucrurile acestea. Incercam!

(Continuare in numarul de maine)