La inceputul lui ianuarie 1917, frontul a putut fi stabilizat pe Siret, Dunare si bratul Sfantul Gheorghe. In iarna 1917 a intervenit o pauza in desfasurarea operatiunilor militare din cauza timpului geros care s-a adaugat la nenorocirile indurate pana atunci : foametea, epidemiile de tifos exantematic si febra recurenta, care au secerat mii si mii de vieti omenesti. Cu toate aceste noi suferinte, in sufletele romanilor incoltea speranta ca noul an aduce schimbari in bine. In teritoriul ocupat (Oltenia si Muntenia) noile autoritati au confiscate mijloacele de locomotie si depozitele de alimente pentru a le folosi in aprovizionarea fronturilor si a populatiei civile flamande din Germania.

Iarna grea in 1917

Pentru romani, s-a introdus un regim de infometare, cu ratii mici, alcatuite din resturi de alimente si surogate. La aceste privatiuni s-a adaugat rechizitionarea blanilor si cojoacelor, in iarna grea a lui 1917, atunci cand n-au existat nici lemne, nici carbuni pentru incalzirea caselor. Dorind sa traga foloase cat mai mari din darurile pamantului romanesc, mai tarziu a fost luata masura ca locurile virane, maidanele si parcurile publice sa fie cultivate cu legume, productia agricola fiind in intregime rechizitionata de ocupanti. Acestia au repus in functie exploitarile petrolifere distruse cu ocazia retragerii armatei romane, in toamna lui 1916, si au demontat unele instalatii industriale care, de cele mai multe ori, au luat drumul Bulgariei. Destui oameni au fost executati, pe teritoriul ocupat, sub acuzatia ca fac spionaj sau ca ajuta pe partizanii din judetele Gotj si Mehedinti condusi de Victor Popescu, un invatator sublocotenet in rezerva scapat din prizonierat.

Refacerea armatei romane

Pn teritoriul liber al Moldovei, din ianuarie pana in mai 1917, a avut loc refacerea armatei romane, in primul rand dotarea acesteia cu mijloace egale cu cele aflate in dotarea inamicului. Materialele de razboi erau trimise prin Rusia. Astfel au fost primate, din Franta, tunuri, avioane, mitraliere, pusti-mitraliere, munitii, grenade, casti de metal, masti contra gazelor, iar din Anglia, automobile blindate. Misiunea militara franceza i-a instruit pe ofiterii si soldatii romani asupra noilor metode de lupta caracteristice razboiului de transee, folosite pe frontul apusean. Au fost organizate doua Armate romane, avand aproximativ 400.000 de oameni, intercalate cu trei armate rusesti insumand aproape 1000.000 de militari.

Planuri de campanie

Planurile de campanie pe frontul romanesc pentru vara anului 1917, alcatuite atat de comandatii nostri cat si de cei inamici, aveau in vedere declansarea principatelor operatiuni, in acelasi loc, la Namolosa, in campia dintre Siret si Prut, aproape in acelasi timp. Insa socul care putea avea loc acolo, prin ciocnirea a doua mase mari de oameni, a fost evitat prin schimbarile intervenite in planurile ambelor tabere. Astfel, ofensiva romaneasca cu rol secundar de la Mareseti, in tinutul Vrancei, pornita de Armata a doua, condusa de generalul Alexandru Averescu la 11 iulie 1917, a avut rezultatul care a depasit asteptarile: eliberarea a 30 de sate din teritoriul ocupat de vrajmasi. Continuarea in numarul urmator.

Daniela TARNA