Curtea Internationala de Justitie de la Haga a adoptat in unanimitate decizia ca linia de demarcatie a platoului continental din Marea Neagra dintre Romania si Ucraina sa parcurga un arc de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor.
Curtea Internationala de Justitie a dat astazi dreptate Romaniei in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, anuntand ca Insula ªerpilor nu infuenteaza linia de demarcatie, astfel incat formatiunea are dreptul la o mare teritoriala de 12 mile marine.
Avand in vedere ca nu influenteaza decizia, Curtea nu considera necesar sa se pronunte asupra naturii formatiunii, a declarat presedinta CIJ, Rosalyn Higgins, citind verdictul.
Prin faptul ca Insulei ªerpilor i se atribuie o mare teritoriala nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul juridic atribuit este cel al unei stanci.
Solutia propusa de Romania pentru delimitare consta intr-o linie care porneste de la ultimul punct al frontierei maritime dintre cele doua state urmand arcul de cerc de 12 mile marine din jurul Insulei ªerpilor pana la un punct aflat la est de aceasta formatiune maritima, apoi pe linia de echidistanta intre coastele relevante adiacente ale celor doua state pana la punctul unde linia de echidistanta se transforma intr-o linie mediana intre coastele relevante opuse ale Romaniei si Ucrainei, apoi spre sud pe aceasta linie mediana.
Linia delimitarii maritime stabilite de Curte incepe la punctul 1, adica punctul de intersectie al limitelor exterioare ale apelor teritoriale dintre Romania si Ucraina, asa cum a fost stipulat in Tratatul privind regimul frontierelor de stat din 2003. De acolo urmareste un arc de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor pana cand se intersecteaza cu un al doilea punct, care are coordonatele 45grade, 3 minute si 18,5 secunde nord si 30 de grade, 9 minute si 24,6 secunde est, cu linie echidistanta pornind de la coastele adiacente ale Romaniei si Ucrainei, asa cum sunt acestea descrise de punctele de baza de pe Digul Sulina, respectiv Insula Þiganca. Delimitarea continua de la punctul 2, de-a lungul liniei de echidistanta pana la punctul 3, care are coordonatele 44 de grade, 46 de minute si 38,7 secunde nord cu 30 de grade, 58 de minute si 37,3 secunde est.
De la punctul 3, linia de delimitare urmeaza linia de echidistanta catre punctul 4 cu coordonatele 44 de grade, 44 de minute si 13,4 secunde nord si 31 de grade, 10 minute si 27,7 secunde est, unde linia de echidistanta este influentata de punctul de baza al Ucrainei localizat la Capul Tarkankut. De la punctul 4, linia trece catre punctul 5 cu coordonatele 44 de grade, 2 minute si 53 de secunde nord si 31 de grade, 24 de minute si 35 de secunde est, care este controlat de punctele de baza situate pe Peninsula Sahalin, pe coasta Romaniei si pe Capul ucrainean Tarkankut si Kerosenes, de unde continua catre linia descrisa de azimutul de 185 de grade 23 de minute si 54,5 secunde.
Romania a castigat drept de exploatare pe 9.700 de kilometri patrati, adica 79,34% din aria de 12.000 de kilometri patrati asupra careia avea pretentii.
"În aceasta zona sunt estimate a fi aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol", a explicat reprezentatul Romaniei la CIJ, Bogdan Aurescu, care a apreciat ca solutia CIJ este un succes al aplicarii dreptului international, iar caracterul corect si echitabil al acesteia nu poate fi pus sub semnul intrebarii.
"Este o solutie avatajoasa pentru Romania care a sustinut permanent o formula de delimitare conforma cu dreptul international si o solutie echitabila avantajoasa si pentru Ucraina", a mai spus Aurescu care a apreciat ca acesta este finalul unui diferend complicat care a presupus 34 de runde de negocieri.
Obtinerea unei linii echitabile, clare, nesusceptibile de interpretari care deschide accesul la resursele de hidrocarburi din zona reprezenta obiectivul Romaniei in aceasta speta, obiectiv ce a fost atins, conform lui Aurescu. El a reafirmat ca tara noastra va respecta hotararea Curtii.
"Este o linie obtinuta prin aplicarea metodei aplicata de Curte in mod constant in jurisprudenta sa. Este o linie care a tinut seama de dreptul international aplicabil asa cum a fost acesta ajustat in functie de contextul geografic particular al zonei in care a avut loc delimitarea", a mai declarat Bogdan Aurescu in opinia caruia solutia Curtii este cea care exprima adevarul juridic cu privire la solutia corecta in acest caz.
Aurescu a subliniat ca solutia data astazi de Curte este mai avantajoasa decat cea care ar fi fost obtinuta prin negociere si considera ca este un succes diplomatic important pentru Romania.
